dramaticitáte

s.f.

–Caracter sau potenţial dramatic–

„Dramaticitatea eşantionului uman, oricâte dubii am avea asupra reprezentativităţii sale, e excelentă.“ R.lit. 1 XI 79 p. 16.

„Stilul acesta le vine bine şi actorilor, ei jucând nonşalanţa inconştientului în scene a căror dramaticitate e subsidiară şi cu efecte întârziate, dar sigure în spectacol.“ "22" 22 XI 11

„a conceput un spectacol inedit, inclasificabil, pe care convenţional îl numim acum «teatru coregrafic». Dramaticitatea din dansul contemporan permite cel puţin această alăturare de termeni.“ Buc. cult. 20 XI 12

v. şi R.lit. 6 IX 84 p. 16

(din fr. dramaticité)