stranietáte

s.f.

–Caracter straniu–

v. interacţiona 1980

„Marele scriitor italian Dino Buzzati a acordat întotdeauna o atenţie deosebită fenomenelor încărcate de stranietate, având o rezonanţă care depăşeşte faptele imediate.“ Luc. 29 X 83 p. 12

„Stranietatea acestui diagnostic a lansat cercetările pe pista unei crime.“ Ev.z. 7 I 98 p. 9

„Stranietatea şi forţa acestei cărţi vin din golurile pe care refuză să le umple…“ G. 11 IX 08 p. 18

(din it. stranietà; MDN)