abuzatór

adj., s.m.

–Persoană care comite un abuz–

„se impune detalierea formelor de abuz, precum şi introducerea de sancţiuni pentru abuzator în funcţie de gravitatea abuzului.“ jurnalul.ro 8 V 04

„Primul dascăl abuzator dat afară din învăţământ!“ evz.ro 10 XI 12 

„Cum să ne protejăm copiii de abuzatorii virtuali […] Abuzatorii cibernetici îşi găsesc cel mai uşor victime pe reţelele de socializare.“ Ad. 20 II 12

(din abuza + -tor)