jaf

s.n. (fam.)

–Obiect de slabă calitate–

„În Olanda sunt numai jafuri, ăia nu-şi arată statutul social prin bicicleta cu care mergea.“ R.l. 20 IV 10 p. 15

„mi-am luat din consignaţia de pe strada Covaci un jaf de video Panasonic.“ Ev.z. 8 II 13 p. 11

(DALR; sensul este mult mai vechi)