–În karate, modalitate de antrenament şi concurs în
doi–
„Ca să nu-şi piardă îndemânarea, o dată pe săptămână
[…] face kumite (n.r. -- lupte libere) cu alte centuri negre, în general
poliţişti sau bodyguarzi de pe la diferite firme.“ G. 22 I 08 p. 8
„Am mai auzit, de prin tabloide precum Libertatea, că
doamna Lia a vrut să pocnească un coleg parlamentar. Mai ştim că practică un
stil de karate numit «kumite» şi ca nu-i place să se războiască cu
femeile. Preferă bărbaţii.“ ziare.com 16 VIII 10
„probele de Kumite feminin şi masculin […] au
fost dominate de cluburile…“ gsp 29 V 13
(cf. engl., fr. kumite; MDN, DexX)
